Durerea în piept nu arată, întotdeauna, că suferi de un infarct miocardic. Însă, ea nu trebuie nicidecum ignorată. Statisticile arată că unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii ajung la camera de primiri urgențe este durerea în piept. Desigur, acest tip de durere diferă de la o persoană la alta, în funcție de intensitate, durată și localizare.
Important este să te consulte un cardiolog, care îți va pune mai multe întrebări, și care, în funcție de răspunsurile primite, va putea diagnostica în final cauza care stă la baza durerii tale în piept (care se mai numește angină pectorală).
În etapele următoare anamnezei, medicul poate recomanda o serie de investigații care îl vor ajuta să stabilească diagnosticul sau să elimine problemele asociate funcționării inimii, drept cauză a durerii tale în piept. Lista investigațiilor medicale este una complexă, iar medicul tău îți poate recomanda, în funcție de problema pe care o suspectează:
O electrocardiogramă
Numită și EKG ori ECG, această investigație înregistrează activitatea electrică a mușchiului inimii, prin intermediul unor electrozi speciali, lipiți pe piele. Electrocardiograma îi poate arăta medicului dacă ai avut sau ai în acel moment un atac de cord.
Anumite teste de sânge
Medicul curant îți poate recomanda analize de sânge, pentru a verifica dacă anumite proteine sau enzime care se găsesc în miocard – așa cum mai este numit mușchiul inimii – au valori ridicate. Dacă a fost vorba de un infarct miocardic, aceste proteine și enzime vor pătrunde, în timp, în fluxul sangvin, iar medicul va afla cu certitudine acest lucru.
O radiografie toracică
În unele cazuri, medicul îți poate recomanda o radiografie în zona pieptului, folosită pentru a examina inima, plămânii și vasele de sânge. Așadar, radiografia toracică îi va permite medicului să verifice în ce stare sunt plămânii, care este forma și dimensiunea inimii precum și în ce stare sunt vasele de sânge. Desigur, o radiografie toracică poate scoate la iveală multe alte probleme, cum ar fi plămânii colabați.
Computer tomografia (CT)
Dacă medicul curant suspectează o problemă gravă, cu ajutorul unei investigații de tip CT (computer tomografie) se poate depista un cheag de sânge care există în plămânul pacientului. Totodată, investigația îl ajută pe medic să se asigure că pacientul nu are o disecție de aortă.
În funcție de rezultatele obținute la aceste investigații medicale inițiale, medicul îți poate spune mai departe dacă ai nevoie:
O ecografie cardiacă
Numită și ecocardiografie, această investigație folosește ultrasonografia pentru a produce imagini video ale inimii, în timp real. În unele situații, vi s-ar putea recomanda ecocardiografia transesofagiană, investigație care presupune introducerea unui mic dispozitiv în esofag, pentru ca medicul să poată obține imagini mai bune cu inima, din diferite unghiuri.
Imagistică prin rezonanță magnetică
În funcție de suspiciunea cardiologului, el îți poate recomanda efectuarea unui RMN sau IRM (o investigație prin rezonanță magnetică), pentru a vedea dacă ai inima sau aorta afectată.
Testul de efort EKG
Numită și electrocardiogramă de efort, această investigație măsoară modul în care inima și vasele de sânge răspund la efortul fizic, lucru care poate indica dacă durerea în piept are legătură cu inima.
O coronarografie
O investigație pe cât de complexă, pe atât de utilă, coronarografia sau cateterizarea cardiacă (numită și angiografie) este o investigație care îi ajută pe medici să identifice arterele individuale ale inimii care ar putea fi îngustate sau blocate.
De exemplu, o coronarografie la Monza Ares în Cluj presupune câteva etape: se injectează o substanță de contrast în arterele inimii, printr-un tub lung și extrem de subțire, numit cateter. Acesta se introduce fie prin zona încheieturii mâinii, fie prin zona inghinală și ajunge astfel la inimă. Substanța de contrast umple arterele, iar acestea vor deveni vizibile când deasupra pieptului pacientului este poziționat un tub cu raze X. Medicul le va observa în timp real pe un ecran, având imagini clare.
