Orașele românești și-au pierdut în ultimul an din vitalitatea culturală. Aceasta este concluzia Monitorului European al Orașelor Culturale și Creative. În mod suprinzător, Timișoara, care va fi Capitală Culturală Europeană în 2021, a înregistrat indicatori mai slabi decât Bucureștiul și Clujul, orașe pe care le-a învins în competiția națională pentru desemnarea viitoarei Capitale Culturale Europene.
Potrivit Monitorului Orașelor Culturale și Creative, orașele românești au înregistrat în acest an performanțe mai slabe, în comparație cu anul 2017. Monitorul include 190 de orașe culturale din 30 de țări. Ele au fost împărțite în cinci categorii: XXL pentru orașele cu peste 1.000.000 de locuitori, XL, pentru orașele care au între 500.000 și 1.000.000 de locuitori, L, pentru cele care au o populație cuprinsă între 250.000 și 500.000 de oameni, M, pentru orașele care au între 100.000 și 250.000 de locuitori, și S, pentru cele care au între 50.000 și 100.000 de locuitori. Din România, au fost evaluate șase orașe: București, în categoria XXL, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, în categoria XL, Baia Mare și Sibiu în categoria M. Evaluatorii europeni au luat în calcul criterii precum infrastructura culturală, economia creativă și mediul cultural. Toate orașele românești au primit scoruri mai slabe decât în evaluarea realizată în 2017. După criteriul punctajului cumulat, Bucureștiul se află pe primul loc în România, urmat de Cluj-Napoca, Sibiu și Timișoara. În mod surprinzător, Baia Mare este mai bine cotată decât Iașiul. La nivel european, Cluj-Napoca este cel mai bine cotat oraș cultural românesc din categoria sa: ocupă locul 25 din cele 40 de orașe evaluate în categoria XL. Artistul că Mishu Călian crede că această evaluare este întemeiată pe realitate.
Producția culturală din Cluj este valoroasă, însă lucrurile pot fi îmbunătățite, spune artistul Nicu Barna. Autoritățile ar trebui să aloce bugete mai mari pentru cultură, afirmă artista Roxana Zăpârțan.
Alți artiști afirmă că acest clasament este relativ, în sensul că el trebuie interpretat nu în sensul scăderii vitalității culturale a orașelor românești, ci în sensul creșterii investițiilor în orașele europene cu care se compară cele șase orașe culturale românești evaluate..
