Fenomenul El Nino a ajuns la maturitate în acest an, iar efectele sunt deja resimțite. Potrivit climatologului ANM Roxana Bojariu, acesta este motivul pentru care vom avea o nouă ordine climatică. În plus, caracteristicile anotimpurilorse vor schimba.
Specialiștii ANM anunță că se schimbă anotimpurile. Temperatura apei, oceanelor și mărilor a atins recorduri fără precedent, iar acest lucru reprezintă un semnal de alarmă.
„Aceste ploi cu cantitate foarte mare de precipitații au impact devastator, cantitatea mare de precipitații poate fi legată de aceste temperaturi mari la suprafața mărilor și oceanelor, care determină evaporare intensificată. Rezultă așadar o cantitate sporită de vapori de apă care alimentează aceste efecte, așa cum e acum în Spania, Grecia, Turcia”, a declarat climatologul Roxana Bojariu.
Potrivit meteorologilor, iarna acestui an va fi una cu temperaturi ridicate, dar și cu episoade de iarnă severă.
„Vom avea o nouă ordine climatică. Se schimbă toate caracteristicile anotimpurilor și ale formei în care fenomenele atmosferice se manifestă. Probabil că până la sfârșitul anului am putea avea o ierarhie în care 2023 să doboare recordul lui 2016. Recordurile acestea se doboară și lună de lună, în unele cazuri chiar de la zi la zi, așa cum a fost în această vară. Vara 2023 este ca vară boreală cea mai caldă la nivel global, așa cum rezultă din înregistrări.
Este o probabilitate foarte mare ca 2024 să fie chiar mai călduros decât 2023, pentru că fenomenul El Nino va ajunge la maturitate, iar influența sa asupra temperaturii medii globale va fi mult mai mare”, a mai declara Roxana Bojariu.
Meteorologii ANM au anunțat vreme severă, ger și cantități importante de zăpadă
Florinela Georgescu, director în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, susține că iarna 2023-2024 va fi una normală pentru România, cu episoade de ninsori abundente și ger.
În plus, în luna februarie, este posibil să avem parte de cantități mari de zăpadă.
”Din punct de vedere al precipitațiilor, atât la noi în țară cât și în cea mai mare parte a Europei, decembrie pare a fi o lună care să se încadreze în aria climatologică, deci precipitațiile nu vor lipsi, dar nici nu există un semnal al unor zone cu un excedent de luat în seamă.
Dacă vor apărea acele prime perioade cu temperaturi mai scăzute, sigur că precipitațiile vor deveni și ele solide și vom avea primele perioade cu strat. Mai ales în zona de munte, este de așteptat să apară straturi de zăpadă”, a explicat Florinela Georgescu, în cadrul conferinței Focus Energetic.
”În luna februarie, avem aceeași abatere pozitivă a temperaturilor pe tot continentul, dar nu una deosebit de pronunțată. O situație care iarăși ne lasă posibilitatea de a interpreta faptul că putem, pe perioade îndelungate, să avem o vreme în limita normelor a ceea ce înseamnă luna februarie din punct de vedere al temperaturilor, adică cu probabilitatea de a înregistra și perioade mai reci.
Ca precipitații, luna ianuarie ar putea aduce un ușor excedent pe partea de vest și sud-vest a teritoriului. Există semnalul că precipitațiile ar veni dinspre zona Adriatică și ar putea fi pe fundalul acelor temperaturi ușor mai crescute decât normal. Deci să fie și sub formă de ploaie, nu neapărat doar ninsori.
În luna februarie a anului 2024, prognoza ne arată probabilitatea de a avea temperaturi peste normalul perioadei, într-o mare parte a țării, dar cu precădere în regiunile extracarpatice, partea de est, partea de sud a țării. Cu toate acestea, spunem în fiecare an că indiferent de ce arată estimările sezoniere, nu trebuie să uităm niciodată ce înseamnă iernile normale în România, care pot aduce episoade de vreme severă, viscole, ger și posibil cantități importante de ninsoare care să depună strat consistent de zăpadă.
Mai ales ținând cont că estimarea precipitațiilor în luna februarie este una care arată un excedent în mare parte a țării, chiar dacă nu este un excedent deosebit de important, poate sprijini această interpretare că, deși vom fi pe un fond al temperaturilor în medie ceva mai ridicate decât norma ultimelor decenii, nu este exclusă apariția episoadelor cu vreme mai severă și cu probabilitatea de a se depune un strat de zăpadă și în zonele joase ale țării.
De altfel, în cele trei luni de iarnă, așa cum s-a întâmplat și în ultimii ani, mai degrabă în a doua parte a iernii, deci dincolo de jumătatea lunii ianuarie, posibil ca precipitațiile să fie mai importante cantitativ și să se depună strat de zăpadă mai degrabă în zonele montane, dar există și perioade în care acestea să apară și în zonele joase”, a mai explicat meteorologul Florinela Georgescu.
