Studiu privind percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold, realizat de cercetători UBB

În contextul asumării de către Universitatea Babeș-Bolyai a rolului de formator al bunăstării societății prin dezvoltarea tuturor variantelor de relație cu societatea, în cadrul componentei academice de servicii către comunitate, ținând cont de revenirea în actualitate a dezbaterilor privind rolul social și economic al festivalurilor pentru comunitățile locale, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB, prin  conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu, pune la dispoziția publicului rezultatele unui studiu privind percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold.

„UBB este principalul actor academic în ecosistemul clujean, de aceea încercăm prin astfel de demersuri să înțelegem, să susținem și să îmbunătățim  prin știință evenimente majore ale ecosistemului, așa cum este și festivalul Untold, cu impact apoi pozitiv asupra bunăstării oamenilor și a imaginii orașului nostru" – a declarat Daniel David, Rectorul Universității Babeș-Bolyai.

„Astfel de studii sunt binevenite pentru a contribui la o imagine cât mai completă și relevantă asupra proceselor economice, de această dată având în discuție un festival, care au impact asupra comunităților și care devin exemple de bune practici în perspectivă" – a afirmat Răzvan V. Mustață, Decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor.

Studiul a avut ca obiectiv evaluarea percepțiilor locuitorilor municipiului Cluj-Napoca în legătură cu beneficiile pe care festivalul Untold le aduce comunității locale (din punct de vedere social, economic, al imaginii și al identității comunitare), respectiv cu costurile sociale și de mediu generate de organizarea acestui festival în oraș (din perspectiva aglomerației, a disconfortului produs vieții cotidiene și a efectelor negative asupra mediului natural și a comportamentului infracțional). Totodată, studiul a vizat evaluarea atitudinii clujenilor față de organizarea festivalului Untold în Cluj-Napoca, prin evidențierea măsurii în care locuitorii susțin organizarea festivalului în oraș și consideră dezirabilă susținerea acestuia de către autoritățile publice.

Cercetarea fost derulată prin metoda anchetei sociologice pe bază de chestionar online adresat tuturor locuitorilor municipiului Cluj-Napoca. În urma diseminării chestionarului online cu sprijinul instituțiilor de presă locale clujene și al mai multor persoane publice cu audiență ridicată în mediul online, eșantionul investigat a cuprins 739 de clujeni cu vârste cuprinse între 18 și 55 ani, cu reședința în diverse cartiere sau zone rezidențiale limitrofe ale municipiului.

Per ansamblu, studiul relevă că majoritatea clujenilor investigați tind să fie de acord cu faptul că organizarea festivalului Untold în municipiul Cluj-Napoca aduce orașului o serie de beneficii sociale, economice, de imagine și de întărire a identității comunitare.

Pe de altă parte, majoritatea celor chestionați tind să fie de asemenea de acord cu faptul că desfășurarea festivalului comportă și o serie de consecințe negative asupra orașului legate de aglomerație, disconfort adus vieții cotidiene (inclusiv prin suprasolicitarea spațiilor recreaționale ale orașului, limitarea accesului localnicilor la aceste spații, creșterea prețurilor și poluarea fonică), deteriorare a unor spații verzi ale orașului  și creștere semnificativă a consumului de băuturi alcoolice și substanțe interzise în perioada festivalului.

În privința atitudinii generale față de festivalul Untold, majoritatea respondenților investigați tind să fie de acord cu faptul că Untold ar trebui să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca, că beneficiile aduse orașului sunt superioare costurilor și problemelor generate, respectiv că autoritățile publice ar trebui să susțină organizarea festivalului în municipiu.

Totuși, se remarcă diferențe semnificative privind percepțiile și atitudinea, în funcție de categoria de vârstă a respondenților și de experiența de participare la festival.

Astfel, percepțiile privind beneficiile sunt în general mai puțin favorabile în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35 ani. Totodată, aceleași percepții sunt mult mai puțin favorabile în rândul celor care nu au participat la festival, comparativ cu cei care au avut o experiență Untold. Astfel:

În mod similar, percepția efectelor negative este mai pronunțată în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35 ani, iar percepția acelorași consecințe negative este mult mai pregnantă în rândul celor care nu au participat la festival, comparativ cu cei care au avut o experiență Untold. Astfel:

Aceleași tipuri de diferențe se remarcă și în cazul atitudinii generale față de festival. Astfel, deși 75% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 18-35 ani și 90% dintre cei care au avut o experiență Untold tind să fie de acord că festivalul ar trebui să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca, numai 57% dintre cei cu vârste cuprinse între 36-55 ani și doar 52% dintre cei care nu au participat la festival sunt de aceeași părere.

Rezultatele studiului indică totodată faptul că nu toate percepțiile locuitorilor referitoare la beneficiile sau efectele negative ale Untold sunt relevante pentru formarea atitudinii generale față de festival.

Astfel, percepțiile privind aglomerația sau efectele negative ale festivalului asupra mediului natural nu influențează în mod semnificativ atitudinea clujenilor față de Untold. În schimb, percepțiile privind disconfortul produs vieții cotidiene (lipsa de acces la o serie de facilități și spații recreaționale, creșterea nivelului zgomotului ambiental urban, creșterea prețurilor și, în general, stresul căruia îi este supusă viața obișnuită a localnicilor) influențează în mod semnificativ și negativ atitudinea față de festival.  Pe de altă parte însă, percepțiile privind beneficiile asociate organizării Untold au asupra atitudinii față de festival un impact semnificativ și pozitiv, cea mai importantă și influentă percepție fiind cea referitoare la beneficiile sociale (oportunitatea clujenilor de a se distra alături de familie și prieteni, de a întâlni oameni noi, respectiv contribuția la creșterea bunăstării și calității vieții localnicilor).

Din perspectivă practică, rezultatele sugerează faptul că pentru modificarea atitudinii localnicilor față de festivalul Untold (în sens pozitiv sau negativ), acțiunile și comunicarea legate de festival ar trebui să se concentreze pe factorii care au cea mai mare influență asupra atitudinii locuitorilor față de festival: beneficiile sociale ale festivalului (din perspectiva pozitivă), respectiv disconfortul produs vieții cotidiene (din perspectiva negativă).

Ca o limită a studiului, trebuie evidențiat faptul că acesta a inclus în eșantionul investigat doar clujeni cu vârste cuprinse între 18 și 55 ani, datorită culegerii datelor exclusiv în mediul online. Pe de altă parte, clujenii cu vârste peste 55 ani reprezintă aproximativ 35% din populația adultă rezidentă în municipiul Cluj-Napoca. Mai mult decât atât, studiul a evidențiat tendința ca percepțiile și atitudinea în raport cu festivalul Untold să scadă în favorabilitate o dată cu vârsta respondenților. Prin urmare, dacă eșantionul investigat ar fi inclus și un număr semnificativ de respondenți cu vârste peste 55 ani, este foarte probabil ca percepțiile și atitudinea măsurate să fi fost, per ansamblu, mai puțin favorabile festivalului.

Studiul poate fi consultat in extenso la adresa: http://dx.doi.org/10.13140/RG.2.2.11547.95527/1,

Sursa: Realitatea de Cluj