Economie· 2 min citire

Datoria publică a României crește cu 4.632 de lei pe secundă, potrivit unui calculator economic

Datoria publică a României

Datoria publică a României

Publicat21 oct. 2026, 14:42
SursăRealitatea Financiara

Datoria publică a României ar crește cu aproximativ 400 de milioane de lei pe zi, potrivit estimărilor unui instrument al Institutului European pentru Studii Economice. Fiecărui locuitor i-ar reveni teoretic o sumă de peste 65.000 de lei.

Valoarea datoriei publice a României s-a apropiat de 1.237,6 miliarde de lei la data de 21 octombrie 2026, conform estimărilor actualizate de Vitezometrul Finanțelor Publice. Ritmul mediu de creștere calculat de acest instrument este de 4.632 de lei pe secundă, echivalentul a aproximativ 400 de milioane de lei pe zi.

Cifrele sunt generate de o aplicație realizată de Institutul European pentru Studii Economice (IES-Europe), cu contribuția economiștilor Christian Năsulea, Diana Năsulea și Radu Nechita. Sistemul pornește de la datele oficiale disponibile și estimează evoluția datoriei până în momentul accesării.

Raportată la populația țării, datoria publică echivalează cu aproximativ 65.003 lei pentru fiecare locuitor, indiferent de vârstă. Ultima valoare oficială utilizată în calcul este cea publicată de Ministerul Finanțelor pentru data de 31 iulie 2026, când datoria guvernamentală a atins aproape 1.205 miliarde de lei, reprezentând 60,4% din Produsul Intern Brut.

Costul dobânzilor și capacitatea de rambursare

Vitezometrul Finanțelor Publice afișează și costul dobânzilor aferente împrumuturilor statului. Ritmul mediu al acestor cheltuieli este estimat la 1.815 lei pe secundă, ceea ce reprezintă aproximativ 8,2% din veniturile bugetare.

Calculul se bazează pe cheltuieli cu dobânzile de 57,2 miliarde de lei, înregistrate în ultimele patru trimestre disponibile, de la al doilea trimestru al anului 2025 până în primul trimestru din 2026.

Un alt indicator arată că datoria publică echivalează cu veniturile pe care statul le încasează în aproximativ 20,1 luni. Autorii subliniază că este un exercițiu de comparație economică, nu un scenariu realist de rambursare, deoarece presupune utilizarea exclusivă a încasărilor bugetare pentru acoperirea datoriei, fără cheltuieli pentru pensii, salarii sau alte obligații publice.

Metodologia instrumentului nu înregistrează împrumuturile contractate efectiv în fiecare secundă. Pentru stabilirea ritmului de creștere, autorii folosesc diferența dintre valorile datoriei publice înregistrate la un interval de 12 luni, împărțită la numărul de secunde din perioada respectivă. Estimarea este recalculată automat odată cu publicarea noilor date oficiale de către Ministerul Finanțelor și Eurostat.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Cluj și pe Google News