Centenarul Marii Uniri va fi celebrat în cadrul celei de-a XVII-a ediție TIFF cu proiecții speciale, oferite gratuit publicului, a celor mai reprezentative filme clasice din arsenalul cinematografiei românești.
Într-un program prezentat în parteneriat cu site–ul Cinepub și Arhiva Națională de Film, clujenii vor putea urmări filme populare, rarități din perioada comunistă, producții de gen, drame istorice sau de actualitate. Titlurile din secțiunea România 100 au fost selectate atât pentru a activa nostalgia generației care a crescut cu ele, cât și pentru a hrăni curiozitatea unui public tânăr, familiarizat poate doar cu celebritatea marilor actori români din distribuție.
Răscoala
Răscoala (1965), filmul care i-a adus regizorului Mircea Mureșan Premiul pentru debut la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, a fost prima propunere a României la Oscarul pentru Cel mai bun film străin.
Un titlu de referință pentru cel mai popular gen al filmului românesc, drama istorică, filmul ilustrează realitățile lumii rurale româneşti din primul deceniu al secolului al XX-lea și reconstituie, cu mii de figuranți, un moment istoric esențial anterior Marii Uniri, Răscoala țăranilor din 1907.
Ecranizarea romanului omonim scris de Liviu Rebreanu a fost văzută de 5 milioane de spectatori, iar din distribuție au făcut parte legendarii Ilarion Ciobanu, Ion Besoiu, Amza Pellea, Colea Răutu, Ernest Maftei, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Constantin Codrescu, dar și celebrul bariton Nicolae Secăreanu, aflat în acel moment la primul rol din cariera sa cinematografică.
Gaudeamus Igitur
La polul opus, Gaudeamus Igitur (1965) este un film de actualitate, regizat de Gheorghe Vitanidis și turnat în Cluj-Napoca. Povestea unor tineri absolvenți de liceu care aspiră la un parcurs universitar în orașul considerat unul dintre cele mai puternice centre academice din România este nu doar prilejul de a descoperi cum arăta Clujul în anii ′60, ci și șansa de-a o vedea pe Anna Széles, distinsă în acest an cu Premiul pentru întreaga carieră la TIFF, într-un rol mai puțin cunoscut.
Alături de ea, Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani și Ștefan Iordache completează galeria de mari actori din distribuție.
Șapte Zile
O surpriză pentru amatorii de trufandale cinematografice este debutul în lungmetraj al lui Mircea Veroiu, cunoscut pentru ecranizările sale după opere clasice, cu un neașteptat thriller polițist. În Șapte zile (1973), Mircea Albulescu, Irina Petrescu și Victor Rebengiuc interpretează trei personaje prinse într-un triunghi amoros și o intrigă de spionaj industrial, iar regretatul Adrian Enescu, premiat la TIFF în 2013 pentru întreaga carieră, compune aici prima lui coloană sonoră pentru un film.
Explozia
O producție de gen este și extrem de popularul Explozia (1973), regizat de regretatul autor al seriei B.D., Mircea Drăgan, decedat anul trecut. Veritabil action movie, cu un suspans pe muchie de cuțit, acest film spectaculos în care nu s-au folosit trucaje a fost inspirat de o poveste reală: în 1971, incendiul izbucnit pe nava „Poseidon” risca să provoace o explozie ce ar fi dus la distrugerea orașului Galați și a Combinatului Siderurgic. Distribuția este de top, în frunte cu Gheorghe Dinică, în rolul antologic al lui Gicu Salamandră, secondat, printre alții, de Radu Beligan, Toma Caragiu, Jean Constantin, Dem Rădulescu, Draga Olteanu Matei și Florin Piersic.
Fata Morgană
Comedia romantică este reprezentată în acest program de recuperări cinematografice de unul dintre cele mai populare filme ale anilor ′80, Fata Morgana (1981) de Elefterie Voiculescu. Nelipsit de netezirile moralizatoare specifice filmelor din epocă, debutul lui Voiculescu își păstrează intacte cel puțin trei puncte de atracție. Un personaj masculin atipic – petrecăreț, afemeiat și cu o aură irezistibilă de bad boy. Magnetismul zdrobitor al protagoniștilor (Dinu Manolache și Diana Lupescu), cărora le datorăm și una din rarele scene de sex văzute într-un film din comunism, pe cît de eliptică pe atît de îndrăzneață. Și, nu în ultimul rînd, șlagărul pop de pe soundtrack, La fereastră, care se downloadează nostalgic și astăzi.
Ultima noapte a copilăriei și Muntele Ascuns
Două rarități completează programul România 100, filme de actualitate cu și despre tineri, regizate de doi cineaști din generații diferite: Ultima noapte a copilăriei (1966) al regizorului clujean Savel Stiopul și Muntele ascuns (1974), debutul lui Andrei Cătălin Băleanu. Ambele filme sondează frontal abisul psihologic al adolescenței, având ca figură centrală un băiat forțat să se maturizeze după divorțul părinților săi, și au adus, la vremea respectivă, un suflu proaspăt în cinematografia română grație unui simț vizual aparte, stilului de filmare ciné-vérité și actorilor tineri și neprofesioniști din distribuție. Muntele ascuns este debutul în cinema al popularului actor Horațiu Mălăele, care va fi prezent la festival.
