Spectacolul "Clasa Noastra", la Nationalul clujean

clasa noastra
Clujenii se vor putea delecta, din nou, sambata, 30 martie 2019, la Teatrul National din Cluj cu spectacolul "Clasa Noastra".Acesta a obtinut Premiul UNITER pentru Cel Mai Bun Spectacol al anului 2015, dar siPremiul „Aureliu Manea" pentru cel mai bun regizor: Bocsárdi László pentru spectacolul Clasa noastră de Tadeusz Słobodzianek.Textul are o structură clasică şi, în ciuda faptului că descrie scene de o ferocitate incredibilă, are un efect neaşteptat. Parcă ar creşte dragul din suflet.Se reuseste o construcţie prin care să se contureze o atmosferă din care să reiasă că pe scenă avem sufletele morţilor, că personajele vin din neant. Iată de ce ar trebui să ne gândim la Kantor. Viaţa poate fi sugerată cel mai bine prin lipsa vieţii, susţinea el. În teatrul lui nu există psihologie. Imaginea unui câine mort e dureroasă, pentru că ne aminteşte de animalul viu. Abia atunci, prin contrast, prin contrapunct, reuşim să apreciem viul.Prima moarte, cea a prietenului şi colegului Jakub Kac este cea mai importantă. Nu întâmplător se pune mereu întrebarea: „cine l-a omorât pe Jakub Kac?" „Cum am fost în stare să-l omorâm pe fratele nostru?"Spectacolul va fi construit astfel încât să reiasă că este vorba despre un concert. Altfel spus, viaţa mea e un performance: urc pe scenă şi povestesc, nu îmi joc viaţa. Toate întâmplările de pe scenă au de-a face cu un concert în care în locul pieselor rock avem de-a face cu poveşti şocante.Piesa este scrisă în XIV lecţii, cu trimitere la Calea Crucii, fiecare personaj parcurgând cele XIV etape ale Calvarului, interpretate prin istoria secolului XX. Ceea ce s-a întâmplat la Auschwitz are ceva sacru; istoria omenirii, după acel episod, nu mai este aceeaşi. Acolo au fost omorâţi milioane de inocenţi. Păcatul lumii poate fi răscumpărat doar prin moartea mielului.regia: Bocsárdi László decorul: Bartha József costumele: Kiss Zsuzsanna dramaturgia: Benedek Zsolt muzica și corepetiția: Boros Csaba imagini video: Cristian Pascariu asistent de corepetiție: Adela Bihari instructor de step: Adrian Strâmtu asistent de regie: Eugenia Sarvari maestru de lumini: Jenel Moldovan Distribuţia: Dora (1920-1941): Sânziana Tarța Zocha (1919-1985): Irina Wintze Rachelka, mai târziu Marianna (1920-2002): Anca Hanu Jakub Kac (1919-1941): Cristian Rigman Rysiek (1919-1942): Radu Lărgeanu Menachem (1919-1975): Miron Maxim Zygmunt (1918-1977): Cătălin Herlo Heniek (1919-2001): Ovidiu Crişan Władek (1919-2001): Matei Rotaru Abram (1920-2003): Ionuț Caras Dirijorul: Boros Csaba regia tehnică: Arhidiade Mureșan operatori lumini: Mădălina Mânzat, Alexandru Corpodean, Ionuț Maier sonorizare: Marius Rusu proiecție video: Vasile Crăciun sufleur: Ana Maria Moldovan
Citește și:
- 18:58 - Mitul „administratorului model” Ilie Bolojan, spulberat de Curtea de Conturi
- 16:54 - Reacția lui Raed Arafat după ce un medic a fost agresat într-un spital din Maramureș
- 16:50 - Viscolul închide drumuri și lasă localități fără electricitate
- 15:26 - STB, „gaura neagră” a Capitalei: 10.000 de angajați și o politizare cronică pe banii bucureștenilor
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea de Cluj și pe Google News
_4f88515c25_a3b9209761.webp)










