Cele mai bogate consilii județene din țară. Diferențe de trei ori mai mari între fruntașii și codașii clasamentului

Datele publicate de Turnul Sfatului evidențiază un clasament în care unele județe depășesc confortabil pragul de 700 de milioane lei, în timp ce altele rămân la niveluri de câteva ori mai mici.

În clasamentul veniturilor totale pentru anul 2025, primul loc este ocupat de Maramureș, cu aproximativ 852 milioane lei.

Pe locul doi se află Bistrița-Năsăud, cu 824 milioane lei, urmat de Dolj, care ajunge la 768 milioane lei.

În continuare se regăsesc Iași cu 763 milioane lei, Prahova cu 733 milioane lei, Bihor cu 732 milioane lei și Cluj cu 731 milioane lei.

Aceste județe formează grupul de vârf al clasamentului, fiecare având bugete de peste 700 milioane lei.

Zona mediană a clasamentului: diferențe mai mici între județe

În zona de mijloc a ierarhiei se află județe cu valori relativ apropiate, dar sub pragul de 700 milioane lei.

Aici intră Suceava cu 657 milioane lei, Arad cu 653 milioane lei, Constanța cu 646 milioane lei, Argeș cu 625 milioane lei și Ilfov cu 609 milioane lei.

Diferențele dintre aceste județe sunt mai reduse, însă ele rămân clar sub zona de top a clasamentului.

Județele cu cele mai mici bugete: diferențe de peste trei ori

La capătul clasamentului se află județele cu bugete semnificativ mai mici, unde decalajul față de lideri este major.

Brăila are aproximativ 208 milioane lei, Covasna ajunge la 219 milioane lei, Caraș-Severin la 268 milioane lei, iar Teleorman la 283 milioane lei.

Diferența față de județele din vârf depășește de trei ori nivelul bugetar.

Cele mai independente județe: Cluj în fruntea independenței bugetare

Analiza veniturilor arată o separare clară între județele cu economie locală solidă și cele dependente de finanțări externe sau transferuri de la bugetul de stat.

Pe primul loc la autonomie financiară se află Cluj, cu 65,68% venituri proprii din total buget. Acestea provin din taxe, impozite și activitate economică locală.

În termeni absoluți, veniturile proprii ale județului Cluj sunt de aproximativ 480 milioane lei dintr-un total de 731 milioane lei.

Pe locul doi se află Ilfov cu 62,65%, urmat de Timiș cu 59,03%.

Aceste județe depășesc sau se apropie de pragul de 60%, indicând o capacitate ridicată de autofinanțare.

Majoritatea județelor, între 25% și 45% autonomie

În zona mediană se află cele mai multe administrații județene, unde veniturile proprii reprezintă între 25% și 45% din bugetul total.

Aici sunt incluse mai multe exemple relevante: Iași cu 41,7%, Constanța cu 47,4%, Mureș cu 39,4% și Bihor cu 33%.

Brașov se situează la 57,7%, fiind mai aproape de zona superioară decât de media generală.

Județe cu dependență ridicată de finanțări externe

La polul opus se află județele unde veniturile proprii au o pondere foarte redusă în buget.

Bistrița-Năsăud înregistrează doar 13,19% autonomie financiară, ceea ce înseamnă că peste 86% din buget provine din surse externe.

În termeni absoluți, veniturile proprii sunt de aproximativ 109 milioane lei dintr-un total de peste 824 milioane lei.

Situații similare apar în Maramureș cu 17,9% și în Gorj cu 17,0%.

Mehedinți se află de asemenea în această zonă, cu aproximativ 19% autonomie financiară.

Venituri pe cap de locuitor: decalaje de aproape patru ori

Indicatorul veniturilor totale raportate la populație arată diferențe chiar mai mari între județe.

Cea mai ridicată valoare este în Bistrița-Năsăud, cu 2.786 lei per locuitor. Urmează Tulcea cu 2.170 lei, Maramureș cu 1.885 lei și Mehedinți cu 1.790 lei.

La polul opus se află Brăila cu 742 lei per locuitor și Brașov cu 752 lei per locuitor.

Diferența dintre extreme este de aproape patru ori, evidențiind un dezechilibru semnificativ între județele României.