Moaștele Fericitului Iuliu Hossu, duse în pelerinaj la Nicula

Pelerinajul tradițional de Adormirea Maicii Domnului strânge în fiecare an mari mulțimi de oameni. Ortodocșii se adună la mănăstirea din deal, unde vor participa la o liturghie oficiată de un sobor de preoți și călugări, condus de IPS Andrei Andreicuț, mitropolitul ortodox al Clujului. Greco-catolicii se vor aduna în curtea bisericii parohiale din sat, unde liturghia va fi oficiată de preoți conduși de PS Florentin Crihălmeanu, episcopul român unit de Cluj-Gherla. Tot episcopul greco-catolic va conduce, în ajunul sărbătorii, de la ora 16.00, un grup de pelerini care vor porni pe jos din Gherla, spre Nicula. Ei vor aduce moaștele Fericitului Iuliu Hossu, Vestitorul Unirii Transilvaniei cu Regatul României, de la 1 Decembrie 1918, și, totodată, primul cardinal român din istorie.

Oamenii vin la Nicula pentru a se ruga în fața unei icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, pictată de preotul Luca din Iclod, în 1681. În 1699, potrivit rapoartelor armatei austriece, icoana a lăcrimat. Din secolul al XVIII-lea, icoana a fost așezată într-o bisericuță de lemn, unde putea fi venerată de oricine, indiferent de etnie, confesiune religioasă sau rang social. În 1767, Papa Clement al XIII-lea a acodat indulgență plenară tuturor pelerinilor care mergeau la Nicula. Între 1875 - 1879, la Nicula, episcopul greco-catolic de Gherla a ridicat o biserică de zid, cu un iconostas din lemn de tei, unic în lume. Din 1928, Papa Pius al XI-lea a acordat bisericii de la Nicula rangul de sanctuar marian, iar în 1936, Iuliu Hossu a creat o mănăstire pe care a încredințat-o călugărilor bazilieni. În 1948, când Biserica Greco-Catolică a fost interzisă, călugării bazilieni au fost arestați, iar mănăstirea a fost dată Bisericii Ortodoxe Române. După căderea comunismului, greco-catolicii au cerut retrocedarea mănăstirii, însă acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum.