INS: 5,2 milioane de români erau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2025

Potrivit INS, peste 1 din 6 persoane, adică 16,8% din populație, a fost afectată de deprivare materială și socială severă. În același timp, 785.000 de persoane cu vârsta de până la 65 de ani trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Femeile și tinerii, mai expuși riscului de sărăcie

Rata sărăciei relative a fost, în 2025, de 18,4%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale față de anul precedent. În cifre absolute, numărul persoanelor sărace a fost de 3,468 milioane, cu 127.000 mai puține decât în 2024, ceea ce înseamnă o scădere de 3,5%.

Pe sexe, rata sărăciei a fost mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaților. Potrivit INS, 18,7% dintre femei se aflau în risc de sărăcie, față de 18,0% dintre bărbați.

Cele mai afectate categorii de vârstă au fost tinerii între 18 și 24 de ani, cu o rată a sărăciei de 25,8%, și copiii și adolescenții de până la 18 ani, unde procentul a fost de 23,6%.

Gospodăriile cu copii, mai vulnerabile

Persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri dependenți, cu vârste între 18 și 24 de ani, au fost mai expuse riscului de sărăcie. Rata sărăciei pentru această categorie a fost de 21,2% în 2025.

Procentul este în scădere cu 1,4 puncte procentuale față de anul 2024, însă rămâne cu 6,7 puncte procentuale peste cel înregistrat în gospodăriile fără minori și tineri dependenți.

Fără pensii și transferuri sociale, aproape jumătate din populație ar fi fost sub pragul sărăciei

INS arată că pensiile și celelalte transferuri sociale au avut un rol important în reducerea riscului de sărăcie. Dacă acestea nu ar fi fost plătite în 2025, aproape 4 din 9 persoane, adică 44,2% din populație, s-ar fi aflat sub pragul sărăciei relative.

Situația ar fi fost mult mai gravă în cazul persoanelor vârstnice. Potrivit datelor INS, 87,9% dintre persoanele de 65 de ani și peste ar fi fost în sărăcie relativă fără aceste venituri. În cazul persoanelor cu vârste între 55 și 64 de ani, procentul ar fi fost de 45,2%.

Peste 3 milioane de persoane, afectate de deprivare materială și socială severă

Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu își poată permite bunuri, plăți sau produse considerate necesare pentru un trai decent.

Rata de deprivare materială și socială severă a fost, în 2025, de 16,8%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de anul anterior. Numărul total al persoanelor afectate a fost de 3,160 milioane.

Femeile au fost mai afectate decât bărbații, reprezentând 55,9% din totalul persoanelor aflate în această situație, față de 44,1% în cazul bărbaților.

În funcție de vârstă, deprivarea materială și socială severă a avut o incidență mai mare în rândul persoanelor de până la 18 ani, cu 21,1%, și al persoanelor de 65 de ani și peste, cu 19,2%.

Aproape 800.000 de persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii

În 2025, 785.000 de persoane cu vârsta de până la 65 de ani se aflau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. Este vorba despre gospodării în care adulții apți de muncă au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă.

Ponderea persoanelor aflate în astfel de gospodării a crescut față de 2024, de la 4,3% la 5,6%.

Distribuția pe sexe arată că numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților cu 125.000 de persoane. Ponderea femeilor de până la 65 de ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a fost de 6,7%, față de 4,6% în cazul bărbaților.

5,2 milioane de persoane, în risc de sărăcie sau excluziune socială

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de 27,4% în anul 2025. Procentul corespunde unui număr de 5,2 milioane de persoane.

Față de anul 2024, indicatorul a scăzut cu 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă cu 125.000 de persoane mai puțin.

Femeile au fost mai afectate decât bărbații. Potrivit INS, 29,1% dintre femei se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 25,6% dintre bărbați.

Vârsta a avut, de asemenea, un rol important. Indicatorul a fost mai ridicat în rândul tinerilor de 18-24 de ani, unde a ajuns la 34,2%, și în rândul copiilor de 0-17 ani, unde procentul a fost de 32,4%. În cazul persoanelor între 25 și 49 de ani, rata a fost mai scăzută, de 23,0%.

Pentru persoanele de 65 de ani și peste, ponderea celor aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 28,0%.

Persoanele neocupate, mult mai expuse riscului social

În anul 2025, 16,0% dintre persoanele ocupate, cu vârsta de 18 ani și peste, se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială.

În cazul persoanelor neocupate din aceeași categorie de vârstă, procentul a fost mult mai mare, de 36,5%.

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri dependenți au avut un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială, de 24,6%. În gospodăriile cu minori și tineri dependenți, procentul a fost de 29,4%.

Familiile cu trei sau mai mulți copii, cele mai afectate

Cea mai mare incidență a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți. În acest caz, procentul a fost de 50,2%.

Următoarele categorii afectate au fost gospodăriile monoparentale, cu o incidență de 45,7%, și gospodăriile formate din trei sau mai mulți adulți cu copii, unde procentul a fost de 35,7%.

În cazul gospodăriilor fără minori și tineri dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul persoanelor singure, cu 33,0%. Prin comparație, în gospodăriile cu trei sau mai mulți adulți, procentul a fost de 20,0%.

Regiunile cu cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială

Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est, unde procentul a fost de 38,0%.

Pe locul următor s-a aflat regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 36,0%. La polul opus, cea mai mică rată s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov, unde indicatorul a fost de 13,6%.

Sute de mii de persoane s-au confruntat simultan cu toate formele de vulnerabilitate

Din cele 5,2 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3,468 milioane erau în risc de sărăcie, aceasta fiind cea mai frecventă dintre cele trei situații analizate.

Aproximativ 1,667 milioane de persoane se aflau doar în risc de sărăcie, fără să fie afectate de deprivare materială și socială severă și fără să trăiască în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Alte 1,501 milioane de persoane erau doar deprivate material și social sever, iar 159.000 trăiau doar în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Potrivit INS, 1,215 milioane de persoane se aflau în risc de sărăcie și erau, în același timp, deprivate material și social sever. Alte 184.000 de persoane se aflau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Cele mai puține persoane, 40.000, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever, fără să fie incluse și în categoria celor aflate în risc de sărăcie.

Circa 403.000 de persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă și trai în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.