CURTEA DE APEL BUCUREȘTI RESPINGE ACȚIUNEA LUI CĂLIN GEORGESCU ÎN LEGĂTURĂ CU ANULAREA ALEGERILOR PREZIDENȚIALE

Judecătoarea Cristina Ardeleanu de la Curtea de Apel București a respins marți acțiunea deschisă în justiție de Călin Georgescu în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale.

"Respinge cererea, astfel cum a fost modificată și precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată și precizată, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la pronunțare, ce se depune la Curtea de Apel București. Pronunțată azi, 31.12.2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței", se arată în decizia instanței.

Soluția postată pe portalul instanțelor de judecată este mult mai mare și se referă la excepții și cereri ale avocaților lui Georgescu, dar și ale celorlalte părți din proces.

"Respinge excepția nelegalei constituiri și compuneri a instanței, invocată de contestatoarea Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. Încuviințează în principiu cererea de intervenție accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude. Respinge restul cererilor de intervenție accesorie, ca inadmisibile. Respinge cererile de intervenție principală, ca inadmisibile. Încuviințează părților proba cu înscrisurile de la dosar. Respinge restul probelor solicitate de contestatori, ca neconcludente. Admite excepția de inadmisibilitate invocată de intimatul SRI în privința excepției de nelegalitate a documentelor desecretizate Anexă la documentul nr. 791180/04.12.2024 și Anexă la documentul nr. 791184/04.12.2024. Respinge excepția de nelegalitate invocată de contestatoarea Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepția de inadmisibilitate invocată de intimatul SRI în privința excepției de nulitate a documentelor desecretizate Anexă la documentul nr. 791180/04.12.2024 și Anexă la documentul nr. 791184/04.12.2024. Respinge excepția de nulitate invocată de contestatoarea Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepția de inadmisibilitate invocată de intimata Direcția Generală de Protecție Internă în privința excepției de nelegalitate a documentului declasificat nr. 2081968/04.12.2024. Respinge excepția de nelegalitate invocată de contestatoarea Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepția de inadmisibilitate invocată de intimata Direcția Generală de Protecție Internă în privința excepției de nulitate a documentului declasificat nr. 2081968/04.12.2024. Respinge excepția de nulitate invocată de contestatoarea Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Respinge excepția tardivității invocării excepției lipsei capacității de folosință a Biroului Electoral Central, invocată de contestatoarea Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. Admite excepția lipsei capacității de folosință a Biroului Electoral Central, invocată din oficiu și de reprezentantul Ministerului Public. Respinge cererea ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană care a rămas fără capacitate de folosință. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata Autoritatea Electorală Permanentă, ca neîntemeiată. Respinge excepția lipsei de interes invocată de intimata Autoritatea Electorală Permanentă, ca neîntemeiată. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de intimatul Guvernul României, ca neîntemeiată. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Ministerul Apărării Naționale. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată și precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Statul Major al Apărării și șeful Statului Major. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată și precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Serviciul Român de Informații. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată și precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Președintele României. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată și precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată și precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenție accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la pronunțare" - este decizia postată pe portalul instanțelor de judecată.

Dezbaterile în acest caz au avut loc luni, pe durata a peste șase ore, însă instanța a decis să amâne cu o zi pronunțarea unei decizii, după ce au fost respinse mai multe cereri de recuzare a magistratului de caz.

Astfel, avocații lui Georgescu au cerut recuzarea judecătoarei Cristina Ardeleanu, pe motiv că ea nu ar fi imparțială, deoarece este soția unui procuror care lucrează la Direcția Națională Anticorupție și că s-ar fi antepronunțat în timpul procesului.

Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central și mai multe instituții: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvernul, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Serviciul Român de Informații, dar și pe președintele Klaus Iohannis și pe Elena Lasconi.

Obiectul principal al dosarului se referă la anularea a două hotărâri ale BEC prin care a fost anulat întregul proces electoral și s-a dispus reluarea alegerilor prezidențiale de la zero, în baza deciziei Curții Constituționale.

"Sper într-o justiție profesională și nu într-o justiție politică", a declarat Călin Georgescu, luni, la ieșirea din sala de judecată.

Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI și STS.

În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condițiile în care SRI și MAI au indicat faptul că finanțarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peșchir și s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral și că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse.

Conform SIE, România "a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral''. Aceste acțiuni se manifestă prin propagandă și dezinformare, sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem, inclusiv prin "implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică", încurajarea nemulțumirilor/ provocarea de reacții emoționale la nivelul populației, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.

AGERPRES