PUTIN AFIRMĂ CĂ NU ARE PRECONDIȚII PENTRU NEGOCIERI CU UCRAINA, DEȘI ENUNȚĂ MAI MULTE CONDIȚII

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi, la conferința sa de presă anuală, că Rusia nu are precondiții pentru începerea unor negocieri cu Ucraina asupra unui posibil acord de pace, dar a subliniat că trebuie să fie un acord pentru o pace durabilă, nu doar un acord de armistițiu, transmit agențiile Reuters și AFP.

"Noi am spus mereu că suntem pregătiți pentru negocieri și compromisuri", a spus Putin, adăugând că un acord preliminar ce fusese convenit la Istanbul între negociatorii ruși și ucraineni în primele săptămâni ale războiului în 2022, dar care nu a fost niciodată implementat, ar putea servi drept bază pentru noi discuții.

Totuși, a completat Putin, actuala situație de pe câmpul de luptă, unde trupele ruse continuă să avanseze pe toată linia frontului, va trebui avută în vedere în orice negocieri. "În curând, în opinia mea, nu vor mai fi ucraineni dornici să lupte, în curând nu va mai fi nimeni care să dorească să lupte" în armata ucraineană, a spus el el, făcând referire la criza de efective de luptă cu care se confruntă Ucraina. "Noi suntem pregătiți, dar și cealaltă parte trebuie să fie pregătită, atât pentru negocieri, cât și pentru compromisuri", a insistat președintele rus.

Iar dacă în cele din urmă s-ar ajunge la un acord, acesta trebuie să fie un acord pentru o pace durabilă, nu doar un acord de armistițiu, care i-ar permite "inamicului să-și consolideze trupele", Rusia este dispusă să-l semneze cu autoritățile ucrainene pe care le consideră legitime, adică cu parlamentul de la Kiev, a indicat în continuare liderul de la Kremlin.

Potrivit acestuia, Rusia este pregătită să negocieze cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă acesta ar trebui să fie mai întâi reales în funcție pentru ca Moscova să-l considere președinte legitim.

Conform Rusiei, în negocierile desfășurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.

Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-și limiteze capacitățile militare și să acorde un statut special provinciilor din estul țării, clauze față de care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat apoi categoric opoziția.

Conform unui membru al delegației ucrainene care a participat la acele negocieri, David Arahamia, rușii "erau pregătiți să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea și ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esențial". Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituției ucrainene și, pe de altă parte, Zelenski și ceilalți oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ține de cuvânt, și anume că nu va ataca din nou.

De asemenea, a mai spus David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme, Boris Johnson, a venit într-o vizită surpriză la Kiev și a încurajat Ucraina "să nu semneze nimic" cu Rusia și "pur și simplu să lupte".

Săptămâna trecută, Ministerul rus de Externe a transmis că Rusia nu este dispusă la concesii pentru încheierea conflictului din Ucraina și că propunerile președintelui Putin în vederea soluționării acestui conflict trebuie puse în aplicare.

Aceste propuneri, enunțate de președintele rus în iunie, fac referire la o încetare a focului și o pace negociată cu Ucraina pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfășurate la Istanbul în martie-aprilie 2022 și includ în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), precum și renunțarea de către Ucraina la aspirația de aderare la NATO, condiții respinse categoric de Ucraina și de aliații săi occidentali.

Rusia leagă însă soluționarea conflictului ucrainean și de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO și inițierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident, replica Rusiei fiind apoi lansarea invaziei în Ucraina în februarie 2022.

Reacția Ministerului rus de Externe a venit după un apel al președintelui ales al SUA, Donald Trump, care, în urma unei discuții avute pe 7 decembrie la Paris cu președinții ucrainean și francez, Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron, a cerut o încetare imediată a focului și negocieri între Ucraina și Rusia.

"Zelenski și Ucraina ar dori să facă o înțelegere și să oprească nebunia", a scris după acea discuție Trump pe platforma sa socială Truth Social, adăugând că Ucraina a pierdut în războiul cu Rusia aproximativ 400.000 de soldați, iar Rusia circa 600.000 de soldați, morți și răniți. "Trebuie să fie o încetare a focului imediată și negocierile să înceapă", a indicat viitorul președinte al SUA.

La conferința sa de presă anuală, Putin s-a declarat pregătit pentru o întâlnire cu Trump, dar nu știe dacă și când ar putea avea loc. "În primul rând, nu știu când ne vom întâlni, pentru că el nu spune nimic despre asta. Nu am mai vorbit deloc cu el de mai mult de patru ani. Și, desigur, sunt pregătit (pentru o întâlnire), oricând", a spus președintele rus.

Întrebat dacă, privind în urmă, ar face ceva diferit acum, Putin a răspuns că ar lansa mai devreme "operațiunea militară specială", expresia prin care el descrie invazia din Ucraina. "Dacă ar fi posibil să ne întoarcem în urmă, știind ceea ce se întâmplă astăzi, aș fi luat în calcul să decid lansarea unei operațiuni speciale (în Ucraina) mai devreme", a spus liderul de la Kremlin, admițând astfel că această campanie militară nu a decurs așa cum și-ar fi dorit, deși el crede că, pe măsură ce trupele sale înaintează pe frontul din estul Ucrainei, se apropie de atingerea obiectivelor.

De altfel, întrebat de asemenea cum l-a schimbat acest conflict, el a spus că acum glumește mai puțin și aproape nu mai râde deloc.AGERPRES