STUDIU - Iarna nucleară ce ar urma după un război nuclear ruso-american ar duce la moartea a 63% din populația planetei

Peste 5 miliarde de oameni - aproximativ 63% din populația planetei - ar muri de foame în cazul în care ar avea loc un război nuclear între SUA și Rusia, conform unui nou studiu americani publicat la 15 august în jurnalul Nature Food, informează Live Science.

Conform cercetătorilor, un conflict real ar genera incendii pe porțiuni vaste ale Terrei, care pot aduce în atmosfera planetei peste 150 de milioane de tone de cenușă, fapt care va duce la distrugerea culturilor agricole pe întreg globul, rezultând o reducere de aproximativ 90% a producției mondiale de calorii.

Din cele aproximativ 12.705 de focoase nucleare existente în lume, Rusia dispune de 5.977 iar SUA de 5.428, conform ultimului raport al International Peace Research Institute din Stockholm. Pe locul trei în clasamentul arsenalelor nucleare se află China, cu 350. India și Pakistan dispun de 160 și respectiv 165 de focoase.

Un război nuclear la scară largă "ar produce o serie de schimbări climatice fără precedent în istoria omenirii", susține unul dintre co-autorii studiului, Alan Robock, profesor de climatologie la Rutgers University din New Jersey. "În cazul unui război nuclear ruso-american, mai mulți oameni ar muri de foame în India și Pakistan decât în țările implicate direct în conflict", a adăugat el.

Efectele imediate ale unui atac nuclear asupra unui oraș sunt cunoscute după bombardamentul atomic american asupra orașului japonez Hiroshima, la 6 august 1945. La Hiroshima o singură bombă atomică a ucis un număr de aproximativ 140.000 de oameni într-un interval de 5 luni după detonarea sa. Pierderile materiale au fost și ele enorme. Peste 60.000 din cele 90.000 de clădiri din Hiroshima au fost complet distruse sau grav afectate.

Mărturiile a șase martori oculari, adunate de jurnalistul John Hersey și publicate în 1946, vorbesc despre distrugerile imediate aduse de atac. În primul rând, lumina degajată de explozia nucleară a părut ca un flash orbitor și complet mut, la fel de strălucitor ca și Soarele. Apoi a lovit unda de șoc, care a distrus totul în calea ei, măturând cadavre omenești sub clădirile răsturnate. În urma exploziei, umbrele negre, vizibile clar, ale oamenilor vaporizați instant, au rămas pe pereți și pe asfalt, iar puținii supraviețuitori din apropierea exploziei au apărut goi, cu pilea desprinsă de pe trup de căldura degajată în explozie, rătăcind năuci pe străzile orașului ruinat până și-au găsit și ei moartea.

Primele studii care documentau efectele atacurilor nucleare asupra celor două orașe japoneze martir, Hiroshima și Nagasaki, au apărut încă din 1947. Emisiile radioactive rezultate în urma reacției de fisiune nucleară, ce conferă uriașa putere a acestui tip de armament, s-au răspândit în întreaga zonă. La Hiroshima și Nagasaki, (care a fost bombardat 3 zile mai târziu) a crescut foarte mult numărul de îmbolnăviri oncologice, cataracte și alte afecțiuni grave, situație care a continuat timp de mai mulți ani, afectându-i în special pe cei care au fost aproape de epicentrele exploziilor.

A fost nevoie însă să treacă aproximativ 40 de ani pentru ca oamenii de știință să înceapă să înțeleagă și să dezbată despre cel mai letal și înfricoșător efect al unui război nuclear - așa-numita "iarnă nucleară". În acest scenariu apocaliptic, praful, cenușa și fumul radioactiv ajung în atmosferă de unde blochează o parte din lumina solară. Temperaturile încep să scadă și recoltele agricole sunt distruse, rezultând o foamete globală care poate face miliarde de victime.

Pentru a evalua modul în care un astfel de eveniment apocaliptic ar afecta capacitatea planetei de a susține viața, cercetătorii au calculat nivelul de funingine ce ar rezulta în urma a șase potențiale scenarii de război nuclear. Cinci dintre scenariile analizate vizau o confruntare nucleară limitată între India și Pakistan pentru regiunea Kashmir, ce ar putea produce între 5 milioane și 47 milioane de tone de funingine și cenușă, în funcție de numărul de atacuri nucleare dintre cele două țări. Cel de-al șaselea scenariu analizează efectele unui război nuclear total între SUA și Rusia, care ar împinge în atmosferă 150 de milioane de tone de cenușă și funingine.

Cercetătorii au introdus aceste date în modelul computerizat Community Earth System al Centrului Național pentru Cercetări Atmosferice din SUA (NCAR), un instrument de predicție care simulează schimbările apărute în nivelul radiației solare ce ajunge până la suprafața Terrei dar și schimbările de temperatură și precipitații. Datele obținute au fost folosite pentru a evalua, folosind alte modele computerizate, efectele dramatice ale iernii nucleare asupra culturilor de porumb, orez, soia, grâu și pentru pescuit.

Pornind de la premisa că tranzacțiile comerciale internaționale se opresc în acest caz, cercetătorii au calculat care ar fi reducerea caloriilor alimentare la nivel global, precum și numărul de oameni care ar muri de foame.

Conform concluziilor, în cazul unui război nuclear total ruso-american, temperatura medie la suprafața planetei ar scădea cu 16 grade Celsius (de trei ori mai mult decât diferența de temperatură dintre perioada prezentă și ultima epocă de gheață) și 5 miliarde de oameni ar muri. Pentru comparație, în cel mai grav scenariu al unei confruntări nucleare între India și Pakistan, producția globală de calorii alimentare ar scădea cu 50%, rezultând 2 miliarde de morți prin înfometare.

Cel mai puternic afectate regiuni ar fi țările mari importatoare de alimente din Africa și Orientul Mijlociu. Australia și Noua Zeelandă ar face față cel mai bine unei astfel de crize, fiind departe de exploziile nucleare din emisfera nordică și bazându-se pe recolte de grâu ce pot crește în condiții mai reci de climă.

"Cel mai important lucru de știut este cantitatea de fum care ajunge în atmosferă", a comentat și celălalt autor al studiului, Owen B. Toon, profesor de științe atmosferice la Laboratorul pentru Fizică Atmosferică și Spațială (Laboratory for Atmospheric and Space Physics), care a colaborat cu celebrul Carl Sagan la studiul din 1983 care a introdus pentru public conceptul de "iarnă nucleară".

"Energia eliberată de incendiile izbucnite după exploziile nucleare este de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât energia exploziilor nucleare propriu-zise. Iar în stratosferă nu plouă. Deci dacă o cantitate atât de mare de fum ajunge până acolo, va rămâne acolo ani la rând", a avertizat el.

Studiul citat poate fi consultat la adresa: https://www.nature.com/articles/s43016-022-00573-0.