DIICOT: ROMÂNIA, VIZATĂ DE ACȚIUNI DE SABOTAJ SPECIFICE TEHNICILOR HIBRIDE ALE RUSIEI

Strategia Moscovei include cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.

În raportul său anual, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism precizează că România, alături de alte state europene, a fost vizată anul trecut de acțiuni de sabotaj specifice tehnicilor hibride ale Federației Ruse.

Scopul acestora a fost să testeze pregătirea de apărare a țărilor din NATO și să descopere slăbiciuni în infrastructură.

Cel puțin 50 de incidente au fost consemnate în 13 țări din Europa, care ar putea fi operațiuni hibride rusești.

Strategia Moscovei include cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.

România nu este o țintă pentru terorism, dar riscurile există

Serviciile de securitate monitorizează atent posibilele activități radicale, pentru a preveni orice risc legat de extremism.

Propaganda organizației DAESH (Statul Islamic) a continuat să constituie principalul motor al declanșării și alimentării procesului de radicalizare, fiind însă dublată de ideologia extremistă promovată și de alte organizații teroriste.

"La acest moment, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut. Amenințarea teroristă este corelată cu evoluțiile din spațiile externe privind entități teroriste străine și cu fluxul de migranți. Susținătorii din România ai unor organizații teroriste au continuat să deruleze doar unele activități de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistență și amploare. În continuare, (auto) radicalizarea unor cetățeni români reprezintă principalul risc, persoanele care parcurg acest proces efectuând activități de propagandă pentru organizații teroriste străine cu ideologie islamistă (DAESH/Statul Islamic). Mediul cel mai frecvent utilizat pentru desfășurarea activităților infracționale de acest tip este cel online, prin intermediul Internetului, iar categoria principală de risc o reprezintă persoanele minore/adolescenții și tinerii", mai spun procurorii.

Principalul risc de origine externă l-ar putea reprezenta încercările de tranzitare a frontierelor naționale de către persoane asociate sau susținătoare ale entităților teroriste sau radicale, dar prezintă interes și evoluțiile din Ucraina, în contextul conflictului militar (armament, muniții, materii explozive care ar putea fi introduse ilegal în România).

"Atacatorii singulari, izolați ('lone wolf terrorist'), reprezintă o resursă importantă a grupărilor teroriste, iar utilizarea unor metode de atac accesibile, uneori simpliste (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situații să fie dificil de identificat, prevenit și contracarat de către autorități. Se constată o ușoară creștere a numărului cauzelor în care instituțiile și autoritățile cu atribuții în domeniul securității naționale au sesizat comiterea unor infracțiuni având ca obiect divulgarea informațiilor secrete de stat", se mai arată în raportul de activitate.

În privința infracțiunilor de terorism și contra securității naționale, DIICOT a avut de soluționat anul trecut 94 de cauze, dintre care patru dosare au fost transmise în instanță, cu 15 inculpați trimiși în judecată.

Canabisul, cel mai căutat drog

Un alt capitol al raportului DIICOT îl reprezintă consumul de droguri, care a înregistrat creșteri constante în România în ultimii ani.

Documentul menționează platforme online specializate, amfetamină și ecstasy comandate prin darknet, cu plata în criptomonede, și distribuția prin intermediul unor clanuri.

Drog de risc, canabisul este cel mai consumat drog pe piața din România și cel mai capturat.

Piața internă este dominată de consumatorii din București, al căror număr este relativ stabil, și este alimentată de grupările infracționale din zonă, aflate în legătură cu comunitatea turcă pe segmentul de import și cu clanurile de etnie romă pe segmentul de distribuție stradală.

Mediul online și sistemele de coletărie au fost folosite preponderent pentru introducerea în țară de cantități mici și medii de droguri.

În 2024, anchetatorii au confiscat peste o tonă de droguri de risc și de mare risc, peste 7 tone de substanțe interzise dopante și aproximativ 16 tone de pulpă de fructe ce conține cocaină.